Stout cu carbonatare intensa

ca sa-i fac in ciuda lui Scheleton ;)
Va prezint un Stout cu carbonatare intensa, timp de maturare 4 luni.
 

Alte retete de bere de casa

Iata cateva link-uri unde sunt prezentate retete de bere de casa:

http://www.ratebeer.com/ShowHomebrewRecipes.asp
http://www.herbalbeers.com/recipes.htm
http://www.beersmith.com/beer-recipes/
http://botanical.com/botanical/mgmh/h/hops--32.html
si o reteta de pseudobere :)
discovery.metropotam.ro/Povestiri-urbane/2009/08/art1474451963-Cum-se-fabrica-berea-de-apartament/

Cum degustam berea?

din ciclu adunate de pe net va prezint:

Cum degustam berea?

Atunci cand analizam o bere nu putem numai sa o inghitim, apoi sa ragaim si sa spunem ca „asta a fost o bere grozava” sau ca „aceasta bere nu a fost buna de nimic”. Chiar daca gustarea este o arta individuala, exista cativa pasi, pe care daca le urmarim atunci putem sa fim mai profesionisti.

Privirea

Inainte sa beti berea luati-va o pauza si uitati-va la berea dumneavoastra. Ridicati berea in fata dumneavoastra, dar aveti grija ca sa nu tineti berea la lumina, pentru ca aceasta schimba culoarea berii. Descrieti culoarea, capacul de spuma si coerenta berii.

 

Agitarea

Agitati usor berea in pahar, sa scoateti aromele, nuantele, sa usurati si sa stimulati gazificarea, apoi sa testati durabilitatea lor.

 

Mirosul

90-95% din ceea ce experimentam este prin simtul mirosului. Respirati repede de doua ori prin nas, apoi respirati prin gura, fara ajutorul nasului (nasul si gura sunt conectate in aceasta experienta). Lasati ca simtul olfactiei sa va ghideze. Agitati berea inca odata, daca este necesar, si asigurati-va ca nu este nicio aroma mai puternica care sa va influenteze, apoi bucurati-va de aroma berii.

 

Gustul

Acum luati o inghititura, si rezistati tentatiei de-a inghiti imediat. Tineti-o in gura, ca sa simtiti gustul berii in toata gura. La degustarea berii trebuie sa aveti in vedere gustul berii, concentratia berii si sa respirati cand faceti degustarea. Acest proces de expiratie este numit retro-olfactie si va lansa stimulari retinute la nivelul mucusului si a gustarii la o temperatura mai mare. Uneori procesul aceasta va fi asemanatoare cu procesul de gustare, chiar daca procesul nu difera este obligatorie. Incercati sa detectati aromele dulcetii, aromele sarate, acizile si amaraciunea generala. Explicati ce sunt, sau cu ce seamana.

Incercati sa gustati berea cand s-a incalzit putin (dar sa nu se incalzeasca prea tare). Berea foarte rece ascunde unele arome. Cum berea se incalzeste, adevaratele arome incep sa iasa la iveala, si berea devine mai pronuntata. 

sursa: www.schlenkerla.de

LA MULTI ANI 2013!!!

Va doresc in noul an la cat mai multa bere facuta in casa!

CRACIUN FERICIT!

Diferenta dintre berea de tip ale si cea lager

Chiar daca vrem sau nu sa recunoastem, Romania e una dintre tarile codase cand vine vorba despre cultura berii. Romanilor le place sa bea bere, indiferent de ocazie, insa nu multi stiu cateva lucruri despre istoria si caracteristicile berii. Primul pas in cunoasterea cu adevarat a berii este sa intelegem ca exista 2 categorii de baza ale berii – berea de tip ale si cea de tip lager. Diferenta dintre aceste doua nu are nimic de-a face cu alcoolul, gustul amar sau culoare. Ca sa intelegeti care e diferenta dintre cele doua, trebuie sa intru putin in amanunt si sa pun berea la microscop.

Diferenta dintre berea de tip ale si cea lager se imparte in 3 categorii principale din procesul de fabricare.

Drodjia

Berea de tip Ale este facuta cu drojdie care fermenteaza la suprafata, la temperaturi putin mai ridicate. In mod normal, acest lucru este vizibil spre finalul fermentatiei. Drojdia folosita pentru berile de tip Ale tinde sa produca si esteri care pot afecta gustul berii, totul in functie de ce tip de drojdie este folosit. Doar in cateva cazuri extrem de rare, berarii folosesc drojdie ce fermenteaza la fundul vasului pentru a face bere de tip ale, in rest se foloseste doar drojdie ce fermenteaza deasupra.

Berile de tip Lager folosesc drojdie ce fermenteaza la fundul vasului. Pentru ca acest tip de drojdie tinde sa se depuna la fund, ea poate fi colectata si refolosita. Drodjia din berea de tip lager nu adauga aproape nimic specific gustului, lasand ca aici sa actioneze apa, maltul sau hameiul.

Timpul si temperatura

sursa thekitchn.com

Dupa cum zicea, drojdia pentru berea de tip ale, fermenteaza la temperaturi putin mai ridicate, in jurul a 16-20 de grade celsius. Din acest motiv berea de tip ale tinde sa se matureze si sa fermenteze mai rapid decat cea de tip lager.

Berile de tip lager tind sa fermenteze la temperaturi mai joase. Daca e sa privim cursul istoriei, berea de tip lager este originara din Europa, din tari ca Germania, unde vremea este mai racoroasa. Cuvantul “lager” vine din germanul “lagern” care inseamna “a pastra, a depozita”. Acest lucru se refera la procedeul de fabricare a berii de tip lager unde berea este depozitata si fermenteaza in perioade mai lungi de timp, fata de berea de tip ale. Aceasta combinatie de temperaturi scazute si drojdie care fermenteaza la baza vasului ii ofera berii un gust bland dar racoritor.

Ingredientele suplimentare

Retetele de bere ale contin de cele mai multe ori cantitati mai mari de hamei, malt sau malt prajit, ceea ce duce la un gust mai dulce sau amar, in functie de ce primeaza. Daca privim situatia mai in amanunt, berarii care fac bere de tip ale sunt cunoscuti a fi mai inventivi, adaugand ingrediente suplimentare. De partea cealalta, berarii ce fac bere de tip lager se conformeaza Legii Puritatii Berii (Reinheitsgebot) din 1516 care limiteaza ingredientele berii la malt, hamei, drojdie si apa. Aceasta lege a aparut dintr-o cauza nobila pentru a interzice berarilor sa scada calitatea berii prin adaugarea ingredientelor mai ieftine. Problema este ca legea fiind una invechita, blocheaza creativitatea berariilor europene care se axeaza pe berea de tip lager.

Aceste diferente sunt pentru cei care chiar vor sa afle mai multe despre bere. Este totusi putin ironic ca berea de tip ale este mai respectata decat cea de tip lager, mai ales cand ne gandim ca fabricarea berilor lager este mult mai dificila si indelungata.

Iata ca ai aflat care-i diferenta intre berea de tip ale si cea de tip lager.

sursa berarul.ro

Diferenta dintre berea de tip Porter si cea Stout

Bere Porter

Acest stil de bere isi are originea in Anglia, evoluand dintr-un tip de bere numit “Entire”. Se spune ca era berea preferata a hamalilor si conductorilor de tren (de aici si traducerea Porter = hamal, conductor tren in Limba Engleza). Berea de tip porter este de culoare maro (cu nuante deschise spre inchise) uneori combinata cu o nuanta rosiatica. Atunci cand bem un porter vom observa cu siguranta gustul moderat de malt prajit ce include de cele mai multe ori si o aroma de ciocolata, cafea sau lemn dulce. Hameiul este aproape absent, folosindu-se doar pentru gustul amar (destul de slab). Se aseamana cu o bere bruna de tip ale insa este mai consistenta si aroma de malt prajit este mai pronuntata. ABV 4%-7% si IBU 18-35.

Exemple de bere Porter: Southern Tier Porter, Stone Smoked Porter

Bere Baltic Porter

Dupa cum zice si numele, acest tip de bere vine din zona Marii Baltice si se afla intre un Porter Englezesc si un Stout Imperial Rusesc (dpdv al tariei). Berea Porter de tip Baltic este de culoare maro inchis insa poate avea o consistenta ridicata ceea ce ne duce cu gandul la o bere opaca. Este un stil complex de bere ce tinde sa aiba o aroma bogata, dulce de malt combinat cu fructe si arome de alcool. Majoritatea berilor din acest tip au o aroma de cafea prajita insa nu de “cafea arsa”. Datorita maltului, sunt prezente arome de caramel, melasa, nuci sau lemn dulce. Nici in cazul Berii Porter de tip Baltic, hameiul nu se foloseste in excest, cantitatea folosita fiind scazuta spre medie, fiind adaugat doar pentru echilibrul gustului. O bere cu ABV intre 6%-9,5% si IBU intre 20-40.

Exemple de bere Porter de tip Baltic:  Zywiec Porter, Okocim Porter, Baltika 6 Porter 

Bere Stout

Fiind o bere de culoare maro spre negru, berea stout este de origine Englezeasca, insa a devenit una dintre favoritele americanilor. In aceasta categorie intra cam toate berile de tip stout, inclusiv cele experimentale, care nu intra in alte categorii. Berea de tip stout tinde sa aiba un gust pronuntat de malt prajit ce ne duce cu gandul la cafea, ciocolata amara sau caramel. Spre deosebire de berea Porter, aroma poate fi si una de malt ars, nu doar de malt prajit. O alta deosebire este si faptul ca berea stout tinde sa aiba mai degraba, un gust amar decat unul dulce. Hameiul este folosit in proportii variabile iar ABV-ul variaza intre 4,5% si 7,5%. IBU 35-75.

Exemple de bere Stout:  Sierra Nevada Stout, Bells Java Stout. 

Bere Dry Stout

Cunoscuta ca si bere irlandeza de tip Stout, un Dry Stout este o varianta de bere englezeasca de tip Porter si are o culoare maro inchisa spre cenusiu. Are un gust mediu de malt prajit cu un aftertaste cu aroma de cafea. Este o bere cremoasa ce are un gust destul de amar insa cantitatea de hamei adaugata este una scazuta spre medie. Dupa cum sugereaza si numele, acest tip de bere are un aftertaste destul de uscat. ABV intre 4-6% si IBU 30-45.

Exemple de bere Dry Stout:  Bare Knuckle Stout, Guinness Extra Stout. 

Bere Imperial Stout

Aceste beri mai sunt cunoscute si ca “Russian Imperial Stout” deoarece, la inceput, au fost facute in Anglia doar pentru exportul catre curtea regala din Rusia. Astazi, acest stil de bere este destul de popular pentru berarii americani. Aceste beri sunt foarte consistente si de cele mai multe ori au un gust complex. Aromele includ caramel, ciocolata, cacao sau cafea. Fructele sunt si ele prezente in proportii diferite. Americanii tind sa foloseasca mai mult hamei dar si alcool, ceea ce duce spre un ABV cuprins intre 8%-13+% si un IBU intre 50-100+.

Exemple de bere Imperial Stout:  Bells Expedition Stout, Weyerbacher Heresy. 

Bere Oatmeal Stout (faina de ovaz)

O bere englezeasca de tip stout ce are un gust dulce spre foarte dulce. Culoarea berii de tip oatmeal Stout este maro spre negru iar consistenta sa este una inedita. Avem o senzatie catifelata spre uleioasa atunci cand bem o bere Oatmeal Stout, datorita ovazului folosit la fabricare. Intalnim si arome de faina de ovaz, lapte cu ciocolata sau cafea cremoasa. Berea Oatmeal Stout are un gust amar mediu insa foarte putin gust de hamei. ABV intre 4,5%-7% si IBU cuprins intre 25-40.

Exemple de bere Oatmeal Stout:  Youngs Oatmeal Stout, McAuslan Oatmeal Stout. 

Bere Sweet Stout

Inca un stil englezesc de bere ce a fost cunoscut in trecut sub numele de “Milk Stout” sau “Cream Stout” chiar daca acesti termeni nu se mai folosesc astazi. Aceste denumiri se foloseau datorita adaugarii de lactoza din lapte pentru indulcirea berii. Culoarea acestui tip de bere este cuprinsa intr-un maro inchis si negru iar gustul este dat de cereale inchise la culoare si maltul cu nivele medii spre ridicate de zahar. Se intalnesc si arome de ciocolata sau cafea iar aftertaste-ul ne duce cu gandul la malt prajit si putin hamei. Per ansamblu, aceste beri sunt cremoase si au un gust asemanator unui expresso dulce. ABV intre 4,5% si 6,5% iar IBU intre 25-40.

Exemple de bere Sweet Stout: Alaskan Stout, Youngs Double Chocolate Stout.