ca sa-i fac in ciuda lui Scheleton ;)
Va prezint un Stout cu carbonatare intensa, timp de maturare 4 luni.
Fa-ti singur berea acasa
E buna daca este rece, multa, dar este si mai buna daca o faci chiar tu! Mi-am propus sa va impartasesc din experienta mea in acest nou domeniu si cine stie poate impreuna vom deveni o comunitate.
duminică, 17 februarie 2013
miercuri, 16 ianuarie 2013
Alte retete de bere de casa
Iata cateva link-uri unde sunt prezentate retete de bere de casa:
http://www.ratebeer.com/ShowHomebrewRecipes.asp
http://www.herbalbeers.com/recipes.htm
http://www.beersmith.com/beer-recipes/
http://botanical.com/botanical/mgmh/h/hops--32.html
si o reteta de pseudobere :)
discovery.metropotam.ro/Povestiri-urbane/2009/08/art1474451963-Cum-se-fabrica-berea-de-apartament/
http://www.ratebeer.com/ShowHomebrewRecipes.asp
http://www.herbalbeers.com/recipes.htm
http://www.beersmith.com/beer-recipes/
http://botanical.com/botanical/mgmh/h/hops--32.html
si o reteta de pseudobere :)
discovery.metropotam.ro/Povestiri-urbane/2009/08/art1474451963-Cum-se-fabrica-berea-de-apartament/
marți, 15 ianuarie 2013
Cum degustam berea?
din ciclu adunate de pe net va prezint:
Cum degustam berea?
Atunci cand analizam o bere nu putem numai sa o inghitim,
apoi sa ragaim si sa spunem ca „asta a fost o bere grozava” sau ca „aceasta
bere nu a fost buna de nimic”. Chiar daca gustarea este o arta individuala,
exista cativa pasi, pe care daca le urmarim atunci putem sa fim mai profesionisti.
Privirea
Inainte sa beti berea
luati-va o pauza si uitati-va la berea
dumneavoastra. Ridicati berea in fata
dumneavoastra, dar aveti grija ca sa nu tineti berea la lumina, pentru ca aceasta schimba
culoarea berii. Descrieti culoarea, capacul de spuma si coerenta berii.
Agitarea
Agitati usor berea in pahar, sa scoateti aromele, nuantele,
sa usurati si sa stimulati gazificarea, apoi sa testati durabilitatea lor.
Mirosul
90-95% din ceea ce experimentam este prin simtul
mirosului. Respirati repede de doua ori prin nas, apoi respirati prin gura, fara
ajutorul nasului (nasul si gura sunt conectate in aceasta experienta). Lasati
ca simtul olfactiei sa va ghideze. Agitati berea inca odata, daca este necesar, si
asigurati-va ca nu este nicio aroma mai puternica care sa va influenteze, apoi
bucurati-va de aroma berii.
Gustul
Acum luati o inghititura, si rezistati tentatiei
de-a inghiti imediat. Tineti-o in gura, ca sa simtiti gustul berii in toata
gura. La degustarea berii trebuie sa aveti in vedere gustul berii, concentratia
berii si sa respirati cand faceti degustarea. Acest proces de expiratie este
numit retro-olfactie si va lansa stimulari retinute la nivelul mucusului si a
gustarii la o temperatura mai mare. Uneori procesul aceasta va fi asemanatoare
cu procesul de gustare, chiar daca procesul nu difera este obligatorie. Incercati
sa detectati aromele dulcetii, aromele sarate, acizile si amaraciunea generala.
Explicati ce sunt, sau cu ce seamana.
Incercati sa gustati berea cand s-a incalzit putin (dar sa nu se incalzeasca
prea tare). Berea
foarte rece ascunde unele arome. Cum berea se incalzeste,
adevaratele arome incep sa iasa la iveala, si berea devine mai pronuntata.
sursa: www.schlenkerla.de
luni, 31 decembrie 2012
marți, 25 decembrie 2012
sâmbătă, 11 august 2012
Diferenta dintre berea de tip ale si cea lager
Chiar daca vrem sau nu sa recunoastem, Romania e una dintre tarile codase cand vine vorba despre cultura berii.
Romanilor le place sa bea bere, indiferent de ocazie, insa nu multi
stiu cateva lucruri despre istoria si caracteristicile berii. Primul pas
in cunoasterea cu adevarat a berii este sa intelegem ca exista 2
categorii de baza ale berii – berea de tip ale si cea de tip lager.
Diferenta dintre aceste doua nu are nimic de-a face cu alcoolul, gustul
amar sau culoare. Ca sa intelegeti care e diferenta dintre cele doua,
trebuie sa intru putin in amanunt si sa pun berea la microscop.
Diferenta dintre berea de tip ale si cea lager se imparte in 3 categorii principale din procesul de fabricare.
Drodjia
Berea
de tip Ale este facuta cu drojdie care fermenteaza la suprafata, la
temperaturi putin mai ridicate. In mod normal, acest lucru este vizibil
spre finalul fermentatiei. Drojdia folosita pentru berile de tip Ale
tinde sa produca si esteri care pot afecta gustul berii, totul in
functie de ce tip de drojdie este folosit. Doar in cateva cazuri extrem
de rare, berarii folosesc drojdie ce fermenteaza la fundul vasului
pentru a face bere de tip ale, in rest se foloseste doar drojdie ce
fermenteaza deasupra.
Berile de tip Lager folosesc drojdie ce
fermenteaza la fundul vasului. Pentru ca acest tip de drojdie tinde sa
se depuna la fund, ea poate fi colectata si refolosita. Drodjia din
berea de tip lager nu adauga aproape nimic specific gustului, lasand ca
aici sa actioneze apa, maltul sau hameiul.
Timpul si temperatura
sursa thekitchn.com
Dupa cum zicea, drojdia pentru berea de
tip ale, fermenteaza la temperaturi putin mai ridicate, in jurul a 16-20
de grade celsius. Din acest motiv berea de tip ale tinde sa se matureze
si sa fermenteze mai rapid decat cea de tip lager.
Berile de tip lager tind sa fermenteze
la temperaturi mai joase. Daca e sa privim cursul istoriei, berea de tip
lager este originara din Europa, din tari ca Germania, unde vremea este
mai racoroasa. Cuvantul “lager” vine din germanul “lagern” care
inseamna “a pastra, a depozita”. Acest lucru se refera la procedeul de
fabricare a berii de tip lager unde berea este depozitata si fermenteaza
in perioade mai lungi de timp, fata de berea de tip ale. Aceasta
combinatie de temperaturi scazute si drojdie care fermenteaza la baza
vasului ii ofera berii un gust bland dar racoritor.
Ingredientele suplimentare
Retetele de bere ale contin de cele mai
multe ori cantitati mai mari de hamei, malt sau malt prajit, ceea ce
duce la un gust mai dulce sau amar, in functie de ce primeaza. Daca
privim situatia mai in amanunt, berarii care fac bere de tip ale sunt
cunoscuti a fi mai inventivi, adaugand ingrediente suplimentare. De
partea cealalta, berarii ce fac bere de tip lager se conformeaza Legii
Puritatii Berii (Reinheitsgebot) din 1516 care limiteaza ingredientele
berii la malt, hamei, drojdie si apa. Aceasta lege a aparut dintr-o
cauza nobila pentru a interzice berarilor sa scada calitatea berii prin
adaugarea ingredientelor mai ieftine. Problema este ca legea fiind una
invechita, blocheaza creativitatea berariilor europene care se axeaza pe
berea de tip lager.
Aceste diferente sunt pentru cei care
chiar vor sa afle mai multe despre bere. Este totusi putin ironic ca
berea de tip ale este mai respectata decat cea de tip lager, mai ales
cand ne gandim ca fabricarea berilor lager este mult mai dificila si
indelungata.
Iata ca ai aflat care-i diferenta intre berea de tip ale si cea de tip lager.sursa berarul.ro
Etichete:
bere ale,
bere lager,
Diferenta dintre berea de tip ale si cea lager,
drojdie,
drojdie si apa,
hamei,
ingredientele berii la malt,
Reinheitsgebot
vineri, 10 august 2012
Diferenta dintre berea de tip Porter si cea Stout
Bere Porter
Acest stil de bere isi are originea in
Anglia, evoluand dintr-un tip de bere numit “Entire”. Se spune ca era
berea preferata a hamalilor si conductorilor de tren (de aici si
traducerea Porter = hamal, conductor tren in Limba Engleza). Berea de
tip porter este de culoare maro (cu nuante deschise spre inchise) uneori
combinata cu o nuanta rosiatica. Atunci cand bem un porter vom observa
cu siguranta gustul moderat de malt prajit ce include de cele mai multe
ori si o aroma de ciocolata, cafea sau lemn dulce. Hameiul este aproape
absent, folosindu-se doar pentru gustul amar (destul de slab). Se
aseamana cu o bere bruna de tip ale insa este mai consistenta si aroma
de malt prajit este mai pronuntata. ABV 4%-7% si IBU 18-35.
Exemple de bere Porter: Southern Tier Porter, Stone Smoked PorterBere Baltic Porter
Dupa cum zice si numele, acest tip de
bere vine din zona Marii Baltice si se afla intre un Porter Englezesc si
un Stout Imperial Rusesc (dpdv al tariei). Berea Porter de tip Baltic
este de culoare maro inchis insa poate avea o consistenta ridicata ceea
ce ne duce cu gandul la o bere opaca. Este un stil complex de bere ce
tinde sa aiba o aroma bogata, dulce de malt combinat cu fructe si arome
de alcool. Majoritatea berilor din acest tip au o aroma de cafea prajita
insa nu de “cafea arsa”. Datorita maltului, sunt prezente arome de
caramel, melasa, nuci sau lemn dulce. Nici in cazul Berii Porter de tip
Baltic, hameiul nu se foloseste in excest, cantitatea folosita fiind
scazuta spre medie, fiind adaugat doar pentru echilibrul gustului. O
bere cu ABV intre 6%-9,5% si IBU intre 20-40.
Exemple de bere Porter de tip Baltic: Zywiec Porter, Okocim Porter, Baltika 6 Porter
Bere Stout
Fiind o bere de culoare maro spre negru,
berea stout este de origine Englezeasca, insa a devenit una dintre
favoritele americanilor. In aceasta categorie intra cam toate berile de
tip stout, inclusiv cele experimentale, care nu intra in alte categorii.
Berea de tip stout tinde sa aiba un gust pronuntat de malt prajit ce ne
duce cu gandul la cafea, ciocolata amara sau caramel. Spre deosebire de
berea Porter, aroma poate fi si una de malt ars, nu doar de malt
prajit. O alta deosebire este si faptul ca berea stout tinde sa aiba mai
degraba, un gust amar decat unul dulce. Hameiul este folosit in
proportii variabile iar ABV-ul variaza intre 4,5% si 7,5%. IBU 35-75.
Exemple de bere Stout: Sierra Nevada Stout, Bells Java Stout.
Bere Dry Stout
Cunoscuta ca si bere irlandeza de tip
Stout, un Dry Stout este o varianta de bere englezeasca de tip Porter si
are o culoare maro inchisa spre cenusiu. Are un gust mediu de malt
prajit cu un aftertaste cu aroma de cafea. Este o bere cremoasa ce are
un gust destul de amar insa cantitatea de hamei adaugata este una
scazuta spre medie. Dupa cum sugereaza si numele, acest tip de bere are
un aftertaste destul de uscat. ABV intre 4-6% si IBU 30-45.
Exemple de bere Dry Stout: Bare Knuckle Stout, Guinness Extra Stout.
Bere Imperial Stout
Aceste beri mai sunt cunoscute si ca
“Russian Imperial Stout” deoarece, la inceput, au fost facute in Anglia
doar pentru exportul catre curtea regala din Rusia. Astazi, acest stil
de bere este destul de popular pentru berarii americani. Aceste beri
sunt foarte consistente si de cele mai multe ori au un gust complex.
Aromele includ caramel, ciocolata, cacao sau cafea. Fructele sunt si ele
prezente in proportii diferite. Americanii tind sa foloseasca mai mult
hamei dar si alcool, ceea ce duce spre un ABV cuprins intre 8%-13+% si
un IBU intre 50-100+.
Exemple de bere Imperial Stout: Bells Expedition Stout, Weyerbacher Heresy.
Bere Oatmeal Stout (faina de ovaz)
O bere englezeasca de tip stout ce are
un gust dulce spre foarte dulce. Culoarea berii de tip oatmeal Stout
este maro spre negru iar consistenta sa este una inedita. Avem o
senzatie catifelata spre uleioasa atunci cand bem o bere Oatmeal Stout,
datorita ovazului folosit la fabricare. Intalnim si arome de faina de
ovaz, lapte cu ciocolata sau cafea cremoasa. Berea Oatmeal Stout are un
gust amar mediu insa foarte putin gust de hamei. ABV intre 4,5%-7% si
IBU cuprins intre 25-40.
Exemple de bere Oatmeal Stout: Youngs Oatmeal Stout, McAuslan Oatmeal Stout.
Bere Sweet Stout
Inca un stil englezesc de bere ce a fost
cunoscut in trecut sub numele de “Milk Stout” sau “Cream Stout” chiar
daca acesti termeni nu se mai folosesc astazi. Aceste denumiri se
foloseau datorita adaugarii de lactoza din lapte pentru indulcirea
berii. Culoarea acestui tip de bere este cuprinsa intr-un maro inchis si
negru iar gustul este dat de cereale inchise la culoare si maltul cu
nivele medii spre ridicate de zahar. Se intalnesc si arome de ciocolata
sau cafea iar aftertaste-ul ne duce cu gandul la malt prajit si putin
hamei. Per ansamblu, aceste beri sunt cremoase si au un gust asemanator
unui expresso dulce. ABV intre 4,5% si 6,5% iar IBU intre 25-40.
Exemple de bere Sweet Stout: Alaskan Stout, Youngs Double Chocolate Stout.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)